Pe-al toamnei portativ cald, arămiu,
Stau note de... ciorchini, îmbietoare,
Dând largi acorduri simfoniei care
Vibrează viu sub cerul siniliu.

Aceste boabe înmuiate-n soare
Ideii de-a rodi se circuscriu,
Și-n palma anotimpului târziu
Revarsă gust, miresme și culoare.

Vierul vede-n mine o mlădiță
Și-așteaptă ca în viață să rodesc,
Purtând aromă-n fiece bobiță.

Așa că, peste toate, îmi doresc
Să fiu o mladă ce rămâne-n Viță,
Luându-și seva din izvor ceresc!

Simion Felix Marțian